Laptele de capră din artroză


În laptele de capră găsim, de asemenea, lactoză, care normalizează activitatea florei intestinale şi îmbunătăţeşte absorbţia de calciu, magneziu şi fosfor. De asemenea, laptele de capră nu declanșează acneea și acidul lactic îmbunătățește aspectul pielii. Este recomandat atat in alimentatia copiilor cat si in dietele convalescente. Laptele de capră conține aproximativ 33% din valoarea zilnică recomandată de calciu în comparație cu laptele de vacă care oferă un procent de 28%. Laptele de capra este hipoalergic si de aceea in multe state este utilizat ca baza in formulele de lapte praf pentru copii, in locul celui de vaca. Laptele de capra are un continut mai scazut de lactoza cu 0, 2- 0, 5% fata de laptele de vaca.
Lipidele sunt prezente in laptele de capra sub forma unor globule cu dimensiuni mai mici decat cele din laptele de vaca, fapt ce contribuie la un metabolism lipidic mai eficient. Coagulul din laptele de capră este mai puţin dens decât celdin laptele de vacă şi, în consecinţă, uşor de digerat. Caseina are o structura pentru om și altă structură pentru vițel. Laptele de capră este preferat laptelui de vacă în boli ale ficatului, deoarece globulele de grăsime sunt mai mici şi se absorb mai uşor ( 2 µ în laptele de capră şi 2, 5- 3 µ în laptele de vacă). Grasimile si proteinele continute sunt mai usor de digerat decat cele din laptele de vaca. Diferenţele de biodisponibilitate faţă de laptele uman sunt un dezavantaj comun. Mineralele din laptele de capră sunt, în general, prezente într- o proporţie mai mare comparativ cu cel de vacă, la rândul său dezavantajat din acest punct de vedere faţă de laptele uman. Cantitatea de săruri minerale, vitamine, microelemente din laptele de capră diferă semnificativ cu cea din laptele uman. Laptele de capră este consumat de un număr mic de persoane, chiar dacă acesta reprezintă o alegere mult mai sănătoasă, comparativ cu laptele de vacă. De asemenea grăsimea din laptele de capră se digeră mai repede. Cazeina din laptele de vacă este formată din 55%, 30% şi 15% k- cazeină, în timp ce în laptele de capră are o altă distribuţie: 19% 1, 21% 2 şi 60% - cazeină. Laptele de capră este mai puțin bogat în fier comparativ cu laptele de mamă. Caseina din laptele de capră are o structură de 3 ori mai mare decât a laptelui matern și în plus, se metabolizează mai ușor. Laptele de capră din artroză. Trigliceridele și grăsimile din laptele de capră au proprietăți hidratante pentru piele, iar conținutul ridicat de vitamina A din laptele de capră are un rol benefic pentru ten. La om, această proteină este de 300 de ori mai mică decât la vițel. Calciul este esențial pentru multe aspecte ale sănătății.

Contine acizi grasi care combat microbii din organism. Laptele de vaca are in compozitie alergeni pentru unele persoane si promoveaza secretia de mucus, pe cand laptele de capra, fiind scazut in grasimi, are proprietati antimucolitice ( globulele de grasime din laptele de capra sunt 19 din dinmensiunea celor gasite in laptele de. Cercetatorii de la Universitatea din Granada au evidentiat faptul ca laptele de capra are caseina, fiind astfel destul de asemanator celui uman. În plus, puține persoane știu că laptele de capră are capacitatea de a preveni cancerul și reușește să trateze o mulțime de boli. Este o sursa naturala de calciu si vitamina B2. Laptele de capră, ne cătînd la plusurile enumerate mai sus, totuși, nu- i face concurență laptelui matern.


Osteocondroză durere de noapte